De exemplu, este complet normal să porți un bikini pe plajă, dar dacă te gândești să mergi îmbrăcat la fel într-un supermarket aflat la doar câteva sute de distanță sau la birou, vei simți imediat priviri dezaprobatoare sau chiar o stare profundă de disconfort.
Scurtă etimologie. De la atolul atomic din Pacific la țesătura contextului
Istoria termenilor care definesc hainele noastre de plajă și regulile sociale ascunde surprize fascinante despre modul în care limbajul absoarbe șocurile culturale:
- Bikini: Preluat din limba franceză (creat în 1947 și atestat în engleză din 1948), termenul a fost botezat după Atolul Bikini din Insulele Marshall, unde armata americană a efectuat testele atomice din iulie 1946. Numele local din limba indigenă, Pikinni, derivă cel mai probabil din pik („suprafață”) și ni („nucă de cocos”).
- Creatorul costumului de baie a folosit numele ca pe o analogie metaforică: impactul vizual al noului model de plajă asupra pudorii și societății interbelice era comparabil cu forța explozivă a bombei atomice. Așa cum scria publicația Le Monde Illustré în august 1947: „Bikini, ce mot cinglant comme l'explosion même... correspondant au niveau du vêtement de plage à un anéantissement de la surface vêtue; à une minimisation extrême de la pudeur” („Bikini, acest cuvânt tăios ca o explozie... corespunzând la nivelul hainelor de plajă cu o anihilare a suprafeței îmbrăcate și o minimizare extremă a pudorii”).
- Această asociere dintre vestimentație și un impact „devastator” își găsea un precedent în argoul britanic din anii 1900, unde o fundă purtată pe pieptul femeii era numită assassin („ucigașă”) pentru că era de o eleganță „mortală”, la fel cum termenul bombshell a ajuns să definească o apariție fulminantă.
- Context: Provine din latinescul contextus (derivat din verbul contexere - compus din con- „împreună” și texere „a țese”). Etimologic, contextul este pânza sau țesătura de relații în care este plasat un obiect, un cuvânt sau un gest. Nimic nu există în izolare; semnificația derivă exclusiv din rețeaua în care este integrat.
Contextul definește semnificația
O celebră teorie din antropologia socială, popularizată de Mary Douglas în lucrarea sa Purity and Danger („Puritate și pericol”), ne arată că lucrurile își capătă semnificația în funcție de context.
De la înjurătură la totemul vieții. Cum a transformat Creangă cuvântul interzis și de ce Necuratul nu înțelege metafora
De la chiloțeii din tonomat la teatrul feței. De ce erotismul japonez funcționează exact pe dos față de cel occidental
De la „Sula lui Tătărescu” la sculpturile din Mamaia. Istoria nefiltrată a erotismului ascuns în arta românească
- O înghețată pe un cornet este un desert delicios.
- Aceeași înghețată căzută pe tricou își pierde statutul de aliment și devine instantaneu „murdărie”.
Același lucru se aplică și hainelor: cantitatea de piele lăsată la vedere în cazul unui bikini sau al lenjeriei intime poate fi similară, însă valoarea lor socială diferă radical în funcție de spațiul în care sunt purtate.
Cine stabilește regulile?
Societatea creează reguli stricte privind vestimentația profesională sau cotidiană – de la interviurile de angajare unde un costum formal sau hainele casual pot schimba total percepția angajatorilor, până la mediul academic. Câteodată, aceste reguli sunt însoțite de duble standarde sau prejudecăți, studiile arătând că femeile din poziții de lider sau din mediul academic se confruntă frecvent cu evaluări subiective legate de aspectul lor exterior.
Chiar dacă aceste convenții sociale par adesea naturale sau „bătute în cuie”, antropologia ne reamintește un adevăr esențial: noi le-am creat și tot noi le putem schimba.
Tu ce părere ai despre aceste reguli nescrise ale modei și contextului social?
